EVALUAREA NATO DESPRE OZN-URI - ULTIMA MĂRTURIE A FOSTULUI SERGENT-MAJOR ROBERT DEAN
EVALUAREA NATO despre OZN-uri
- Ultima mărturie a lui Robert Dean -
(La Valutazione della NATO sugli UFO - L'ultima testimonianza di Robert Dean)
“NATO a efectuat o cercetare Top Secret despre OZN-uri, concluzionând că discurile zburătoare sunt reale și sunt pilotate de ființe extraterestre.” Înregistrarea începe cu această explozivă declarație a mărturiei lui Robert Dean care, în anii '60, când era în serviciu la Cartierul General al NATO în Franța, a avut ocazia să citească documentul clasificat întitulat „THE ASSESSMENT”, (EVALUAREA).
_____________________________________________________________________
Reporter:
La 11 octombrie 2018 a încetat din viață fostul Sergent Major Robert Dean. A făcut parte din armata americană, din U.S.Army, pentru timp de 28 de ani și a servit în diferite locuri, printre care și la Comandamentul Suprem al NATO, care la acea vreme se afla în Franța.
După lăsarea la vatră, s-a stabilit la Tucson, în Arizona, unde a continuat să acorde interviuri, să participe la talk-show-uri radiofonice și televizate și să difuzeze știrile în posesia sa.
Robert Dean:
Cred că vorbesc deschis și direct despre asta pentru că simt atât de puternic despre asta. Îmi încalc securitatea de fiecare dată când vorbesc despre asta. O fac cu intenție și o fac cu un scop. Deoarece simt atât de puternic, că poporul american, nu numai că are dreptul de a cunoaște adevărul, ei au nevoie să cunoască adevărul.
Reporter:
Robert Dean era faimos pentru declarațiile sale șocante.
El a afirmat, de fapt, că atunci când era staționat în Franța, la cartierul general al NATO din Europa, a avut ocazia să vadă un document Top-Secret care trata în detaliu, vizitele extraterestre și farfuriile zburătoare. Acest document a fost intitulat: „THE ASSESSMENT” (EVALUAREA).
Robert Dean:
Când am fost recrutat la „War Room” („Camera de război”), am învățat că un studiu a fost inițiat în 1961 și toată lumea vorbea despre asta, ei bârfeau despre asta. Subiectul era OZN-urile și asta m-a intrigat puțin. Când acel studiu a fost finalizat în 1964 și a fost publicat, iar eu încă lucram în „War Room” la acea vreme, am avut acces la acel document și am avut ocazia să-l citesc.
Și după ce am fost expus la asta, trebuie să vă spun sincer, că viața mea nu a mai fost niciodată la fel.
Pentru că am citit, rapoarte de primă mână, verificabile, materiale militare NATO care indicau că OZN-urile nu doar că erau reale, ci ele reprezentau ceva mult dincolo de orice îmi imaginasem vreodată înainte.
Reporter:
NATO, organizația Tratatului Pactului Atlantic, are scopul de a apăra și proteja toate cele 29 de țări aderente.
După ani de investigații, ufologii din întreaga lume au reușit să obțină de la diversele guverne, documentele declasificate despre OZN-uri. De fapt, aproape toate aparatele de securitate, atât în America, cât și în alte țări, au studiat, au recunoscut că au studiat pentru ani de zile, problema obiectelor zburătoare neidentificate.
La lumina acestor fapte, rămâne dificil de crezut că NATO, având în vedere structura sa de apărare a întregului Nord-Atlantic, nu s-ar fi interesat niciodată de acest fenomen.
În 2015, NATO a fost întrebat, din partea mea și a Sabrinei Pieragostini, dacă știe ceva mai mult, dacă într-adevăr NATO a studiat, sau studiază până astăzi OZN-urile.
Răspunsul a fost negativ.
Când se iese însă din canalele oficiale însă, muzica se schimbă, iar unele persoane ies la iveală, poate încercând să nu lase la iveală propria identitate și confirmă că de asemenea și în cadrul NATO, au existat unele, au existat cercetări, pe termen îndelungat, în ce privește obiectele zburătoare neidentificate.
Un loc de excelență printre dezvăluitori îl ocupă însuși Robert Dean. Dean a fost, așa cum am spus, timp de 28 de ani în armata americană și mare parte dintre aceștia i-a petrecut în cadrul NATO, la cartierul general de la NATO din Europa, desfășurând atribuții de maximă securitate. El, de fapt, avea autorizația „COSMIC TOP-SECRET”, care era o autorizație cea mai înaltă în vigoare, la acel moment.
Acolo, în Franța a lucrat pentru cartierul general organizațional al NATO la comanda celui de atunci general, Lyman Lemnitzer.
Și chiar aici Robert Dean a relatat că a citit un volum într-adevăr șocant, destinat doar unor puțini generali cu autorizații speciale de securitate, denumit „THE ASSESSMENT”, adică „EVALUAREA”.
Era vorba despre o carte mare, un dosar gros 30 cm., întitulat „EVALUAREA”, o estimare a posibilelor riscuri forțelor NATO în Europa. Dar lucrul incredibil este acesta, este că această carte, foarte voluminoasă, „THE ASSESSMENT”, se ocupa doar de obiecte zburătoare neidentificate.
La acele timpuri, a existat o mare aprehensiune pentru intruziunea aeronavelor neidentificate observate de piloți în zbor și de pe radarele terestre deasupra Europei. Aceste obiecte, potrivit lui Dean, erau foarte mari și rapide și călătoreau la cote foarte înalte, superioare, celor care avioanele lor, puteau ajunge în acea perioadă. Păreau să fie ghidate în mod inteligent.
În februarie din 1961, vârfurile militare ale NATO s-au speriat destul de tare, 50 de obiecte zburătoare neidentificate în formație, au fost observate pe radar. Proveneau din Uniunea Sovietică și se îndreptau spre Europa, zburând la circa de 30.000 metri altitudine. Sovieticii închiseseră toate frontierele, toți au intrat în alertă roşie, părea într-adevăr un atac inamic de dincolo de Cortină. Avioanele NATO au pornit să intercepteze escadrila în zbor, dar de asemenea și sovieticii, au făcut la fel, convinși că fuseseră mijloace aliate. Din fericire, nimeni nu a deschis focul, 9 minute după aceea, aeronavele misterioase erau dispărute. În 1962, chestiunea OZN-urilor devenise atât de exploziv să constrângă guvernele celor două blocuri, Est și Vest, Statele Unite și Uniunea Sovietică, să creeze o linie directă pentru a evita neînțelegeri și a preveni astfel posibilitatea de a dezlănțui din greșeală al treilea război mondial.
La acel punct, oricum, aliații Pactului Atlantic începuseră să înțeleagă că acele stranii și misterioase aeronave nu erau rusești, la fel cum sovieticii, înțeleseseră bine că nu erau din America. Era vorba despre aeronave provenind din altă parte, aparținând unei alte forțe. Dar, cine?
Robert Dean:
…Este ca și analogia cutiei Pandorei: nu o deschizi decât puțin, ridici doar puțin capacul și bum!... totul va ieși afară! Ei bine, când totul iese afară, va arunca capacul în aer din toate! Pentru că aceasta este cea mai mare tâmpită poveste din istoria omenirii! Și este pur și simplu asta: nu sunteți singuri și nu ați fost niciodată singuri! Și ați avut, după cum am aflat și eu de-a lungul anilor, o interrelație intimă cu o avansată inteligență extraterestră, de la începutul istoriei omenirii.
Și unul dintre marile secrete, de care ei nici măcar nu vor să se apropie, este că însăși existența voastră, a fost inițiată și orchestrată de o inteligență extraterestră avansată.
Acum, cum ar putea ei să spună toate astea?...
Reporter:
A fost un ofițer de serviciu al cartierului general de la NATO care i-a înmânat lui Robert Dean acest volum greu: „THE ASSESSMENT”, adică „EVALUAREA”. Era vorba de un fel de album mare plin de documente, notițe, rapoarte, fotografii, anexe, conținând, pe scurt, multe evaluări despre ceea ce a fost fenomenul OZN, atât din punct de vedere militar și strategic, și de asemenea din punct de vedere științific și medical.
Era vorba despre un proiect de cercetare secret, finanțat de NATO și dezvoltat în 30 de luni, care a implicat mulți experți și a adunat într-un fel, documente absolut rezervate și rapoarte care nu trebuiau să iasă la public. De fapt, au existat doar 15 copii, în 3-4 limbi diferite, care au fost punctual închise în interiorul unei cripte blindate.
Ori de câte ori a existat pericolul de anumite neînțelegeri sau că ar exista vreun, să zicem așa… coleg, sau aliat în unele țări NATO care avea nevoie de clarificări despre OZN-uri, cel mai înalt ofițer de serviciu, permitea din când în când, să fie trimise informații acestui aliat, într-un fel de a evita posibile neînțelegeri și izbucnirea de posibile conflicte. Persoana care era, însărcinată cu trimiterea acestor documente în mare secret, a fost însuși Robert Dean.
După spusele lui Robert Dean, grupul care săvârșise „EVALUAREA” a mers să asculte diverse persoane, diverși experți, fizicieni, oameni de știință, la diferite universități: Oxford, Cambridge, Sorbona, Universitatea din Boston, pentru a încerca să obțină un cadru cât mai complet posibil, despre fenomenul OZN.
Fenomenul a fost observat și studiat dintr-un punct de vedere al chimiei, al fizicii, al psihologiei, chiar al teologiei.
Dincolo pe lângă diversele evaluări de caractere tehnice, au existat, de asemenea, multe rapoarte în interiorul acestui document, „EVALUAREA”, legate de întâlniri apropiate de tipul al treilea sau chiar recuperarea unor discuri. Documentele raportau cazul unui disc zburător de 30 de metri lățime, prăbușit la Timmendorfer, în Germania, aproape de Marea Baltică.
Era scufundat pe jumătate în pământul argilos, deci discul era absolut integru. Fiind căzut lângă granița cu la Rusia, rușii au încercat imediat să sosească, dar primii ajunși la fața locului, au fost aliații NATO, care au coordonat zona, au împărțit obiectul în mai multe părți, aproape în segmente și l-au încărcat în camioane și l-au dus în Statele Unite. Au existat de asemenea și mici cadavre de ființe non-umane, care au fost și ele prelevate și duse în Statele Unite.
Documentul cunoscut ca „EVALUAREA”, prin urmare, a stigmatizat 5 puncte precise. Primul dintre aceste puncte este că noi am fost vizitați de cel puțin 4 rase, asta în documentul care era din anii ‘60. Documentul vorbea despre 4 rase, dintre care una absolut asemănătoare cu noi, sau mai degrabă chiar indistinguibil de noi, iar cealaltă în schimb, care era foarte asemănătoare cu a oamenilor, dar avea pielea puțin gri, apoi au fost însă faimoșii cenușii, cei foarte scunzi, înalți de-abia de 1,20 metri, cu capul mare și ochi mari. Și în final o a patra rasă, care semăna într-un fel cu reptilele.
Autoritățile americane erau serios preocupate de rasa extraterestră similară cu noi, oamenii. Erau atât de similari cu noi încât puteau într-adevăr să se plimbe nestingheriți. La un moment dat, s-au întrebat chiar, dacă în aceeași reuniune a altor ierarhii militare nu ar fi fost poate, vreun extraterestru infiltrat.
Robert Dean:
Când studiul a fost încheiat în 1964, ei au concluzionat, că au fost 4 grupuri, care se pare că au venit și ne-au vizitat. Unul dintre aceste 4 grupuri, un grup arăta exact ca noi, atât de mult, încât puteau să stea lângă tine într-un restaurant, sau într-un avion, sau într-un teatru și tu nu ai ști niciodată. Și acest punct în special i-a îngrijorat pe băieții militari, foarte mult! Ideea fiind că, unii dintre acești oameni de undeva, ar putea merge în sus și-n jos pe coridoarele sediului general SHAPE, sau ei ar putea umbla în sus și-n jos pe coridoarele sediului general al Pentagonului. Într-o zi, la prânz, un locotenent colonel a făcut remarcă, el a spus: „Isuse, îți dai seama că ar putea fi chiar la Casa Albă?”...
Reporter:
Al doilea punct, la care a ajuns documentul „THE ASSESSMENT”, era faptul că extratereștrii cu siguranță nu erau ostili, pentru că în acel caz ne-ar fi deja atacat și învins. Superioritatea lor tehnologică și aeronautică era indiscutabilă.
Al treilea punct, afirma că aceste vizite extraterestre aveau loc de mult timp, cel puțin 200 de ani, dacă nu, chiar mult mai mult timp.
Punctul patru al acestui… din acest dosar, declara că, cu siguranță peripețiile aeriene care discurile zburătoare au venit să le facă, în apropierea avioanelor noastre de luptă, sau a instalațiilor noastre militare, au servit pentru a ne face să înțelegem superioritatea lor tactică și tehnologică.
Ultimul punct, al cincilea, ultima concluzie la care a ajuns acest document a fost că, cu siguranță extratereștrii aveau un plan, pentru rasa umană. A existat o organizație, o escaladare a acestui tip de evenimente, care a mers de la primele observări în ceruri, de la aterizări, până la reale şi proprii contacte de-al treilea tip.
Toate acestea, să ne amintim, se bazează doar pe mărturia și cuvintele acum decedatului Robert Dean, care natural, este considerat de oricine l-a cunoscut, o persoană foarte serioasă, credibilă, o persoană care nu a câștigat niciodată, ci mai degrabă a pierdut, expunându-se și vorbind despre, de aceste argumente. Așadar el a subliniat, că o poveste de acest gen nu putea fi ținută ascunsă și că Statele Unite, guvernul Statelor Unite și alții, care erau la curent, aveau datoria morală să o dezvăluie.
Reporter: Robert Dean a fost un ministru?...
Maurizio Baiata: Nu, Robert Dean era un sergent major.
Reporter: Dar Robert Dean nu are nimic de-a face cu extratereștrii…
Maurizio Baiata: Robert Dean cu extratereștrii? Da, mult!
Reporter: Ah, iată!…
Ce fel de tip era Robert Dean?
Maurizio Baiata: Era înalt, avea acel frumos păr alb, era extrem de fascinant, o voce incredibil profundă și o capacitate magnetică expresivă… de nedescris, nu am mai văzut niciodată o altă persoană, așa, făcută ca el!
Reporter: Punctul nodal este acesta: toată valoarea a ceea ce povestește Robert Dean și ceea ce a povestit, … pornește tocmai de la credibilitatea lui ca personaj, tu, l-ai crezut?
Maurizio Baiata: Imediat, pentru că, unul care într-o manieră extrem de dezarmantă îți spune că, diverse rase extraterestre sunt pe Pământ, interacționează cu părțile oculte ale guvernelor care, gestionează secretul despre…, despre chestiunea ufologică, spusă de un sergent-major de la NATO, al armatei din Statele Unite, ce motiv putea avea, Robert, pentru… dacă nu cumva ar fi fost țicnit, că nu a vrut, nu a vrut, adică, creierul lui l-ar fi dus să inventeze totul, imposibil. Absolut imposibil!
Reporter: A fost o persoană echilibrată?
Maurizio Baiata: Extrem de echilibrat, cu toate problemele umane dintre noi toți și cu acest trecut, pe care el îl purta pe umeri, ca un bolovan!
Reporter: Acea a participării sale la război?
Maurizio Baiata: A ucis persoane!...
Reporter: În Vietnam, vorbim…
Maurizio Baiata: În Vietnam și Coreea. Da, pentru că de fiecare dată se vedea că ochii, i se făceau lucioși și era cât pe ce să plângă, de fiecare dată, spunea: „…eu, am făcut lucruri care nu…”
Reporter: Deci, ceea ce am auzit în unele dintre interviurile sale este că, oricum, a vorbit, despre ceea ce i s-a întâmplat apoi la NATO, despre aceste dosare, despre OZN-urile pe care el le-a văzut, și într-un fel, l-a ajutat chiar să iasă puțin afară din depresia pentru acele evenimente de război prin care trecuse.
Maurizio Baiata: Da, da. Și fiul a fost, o împingere…
Reporter: Ok, fiul care, amintim, este tot un militar.
Maurizio Baiata: Și el este un militar, eh, din păcate…
Reporter: …și lucrează la Pentagon, deci, pe scurt, oricum, vorbim despre persoane care…
Maurizio Baiata: De persoane care, mai presus de toate, dacă ar fi spus o mulțime de prostii, ar fi fost anulate.
Reporter: Exact, deci tu spui că probabil există cineva care vrea ca aceste realități, chiar și la nivelurile înalte, ca aceste adevăruri să iasă puțin la iveală?
Maurizio Baiata: Dar pe jumătate, pe jumătate, în sensul că, eh, după cum știm, chiar și în cadrul structurilor militare există o parte, care ar vrea să o divulge, „Disclosure” (Dezvăluirea), o altă parte, nu. Dean face parte din aceia, din acea zonă, un fel de zonă de umbră, în care se încarnează aceste personaje care pot fi mărturia vie a ceea ce apoi au văzut cu ochii lor.
El a trăit experiențe de contact încă de copil, deci ducea lângă acest…
Reporter: Deci deja existase, să spunem, o apropiere de acest tip…
Maurizio Baiata: Da, de acolo a pornit totul pentru el.
Reporter: Ascultă, în trecut au apărut niște documente, precum cele referitoare la Majesty 12, la Project Aquarius, însă în acești ani mi se pare că a ieșit foarte puțin, sau aproape nimic în legătură cu „THE ASSESSMENT”, (EVALUAREA).
Maurizio Baiata: Acum am să-ți arăt un lucru… și din întâmplare am adus-o…
Reporter: Vezi…?
Maurizio Baiata: …chiar din întâmplare… este incredibil că se întâmplă asta, este prima dată că o arăt… cuiva.
Această bucățică de hârtie, poartă scrierea sergentului-major Robert Dean, căruia, i-am cerut direct o explicație despre ceea ce știa el de Majestic, „Majestic 12”. Așadar, vi-l arăt și îl citesc, îl citim împreună: „Mili M”...
Reporter: Poți să o ridici puțin, mai aproape de…
Maurizio Baiata: Da, dar trebuie să o citesc și eu, ok, facem astfel… Military Assessment Joint Intelligence Committee
Reporter: Deci…
Maurizio Baiata: Aceasta este scrierea lui Robert Dean care spune: MAJIC…
Reporter: „MAJESTIC 12”… grupul, faimosul grup…
Maurizio Baiata: Inițial se numea însă MAJIC!
Reporter: Grupul de elită, să zicem, care gestiona discursul în mare secret…
Maurizio Baiata: Pentru militari, pentru militari!
Reporter: …pentru militari, în realitate erau inițialele acronimului pentru… „ASSESSMENT”, cum vrem…
Maurizio Baiata: … „ASSESSMENT”, este „EVALUAREA”!
Reporter: „EVALUAREA” militară,... a întâlnirii…
Maurizio Baiata: Evaluarea militară… JOINT, Joint Intelligence Committee, al Comitetului Unificat de Inteligență.
Reporter: Asta este fantastic!
Maurizio Baiata: Asta este prima dată că o arăt!
Reporter: Optimal!... El avea totuși niște… niște legături, sau este ceva ce citise mereu în acea carte?
Maurizio Baiata: Nu, nu, nu, asta nu este un lucru citit.
Când eu l-am întrebat, el mi-a spus imediat: „…uite, îți fac, îți fac spelling-ul acronimului și îl înțelegi.”
Reporter: Și astfel, pe scurt, este terminologie militară și este o confirmare că…
Maurizio Baiata: Da…
Reporter: …chiar dacă poate acum…
Maurizio Baiata: MAJIC, începe de acolo, MAJIC.
Reporter: Dar crezi că se mai numește încă MAJIC?
Maurizio Baiata: După părerea mea da. Apoi, fie că ar fi 12, datorită membrilor care, în acei ani, l-au compus, nu contează, că s-ar fi putut numi și în alt fel, dar pentru mine, MAJIC este MAJIC.
Reporter: Așadar, un comitet de…
Maurizio Baiata: TOP-SECRET, MAJIC, de fapt, dacă tu îți amintești, este vorba și de COSMIC „TOP-SECRET” care este MAJIC.
Reporter:
Robert Dean ar fi avut posibilitatea să facă copii din „ASSESSMENT ”, ale acestui document TOP-SECRET, dar, firește, pe de o parte, teama de a fi arestat și a sfârși într-o închisoare militară, pe de altă parte să zicem, aderența, aderența jurământului său de loialitate față de Guvernul Statelor Unite, l-au împiedicat.
Ani mai târziu, văzând că Guvernul nu se hotăra să vorbească și că, dimpotrivă, se inventau minciuni, discreditând martorii cazurilor de OZN, Bob Dean și-a schimbat părerea și a decis că venise momentul ca oamenii să știe.
La acel moment însă, documentul nu mai era în mâna sa.
Lipsa dovezilor le-a împins de asemenea pe unele persoane, să se îndoiască de cuvintele lui Robert Dean, cineva a și ipotetizat chiar, că acest document nu ar fi existat niciodată.
Clar, au fost interogați, persoane, specialiști militari, specialiști din informații și… sunt oameni care au crezut în buna credință a lui Robert Dean și alții care, în schimb, s-au declarat absolut sceptici.
O cercetare aprofundată asupra figurii și declarațiilor lui Robert Dean, a fost efectuată de un istoric al NATO și de la SHAPE, Gregory Pedlow, care a adăugat la concluzie, că nu existau dovezi tangibile ale existenței acestui document Top-Secret.
Pedlow, ca glosă finală, a adăugat, că el făcuse personal solicitarea către NATO și că i se adăugase vestea că niciun document de acest fel, nu a existat vreodată.
Era vorba despre o negare previzibilă.
Până la urmă, este vorba despre un secret care este păstrat de marile guverne ale lumii de aproape 70–80 de ani, și prin urmare, chiar Robert Dean susținea că la comanda generală a NATO aproape nimeni, nu cunoștea acest secret, iar conținutul său era menținut la maximă discreție. A fost chiar depozitat într-o criptă secretă, într-un seif subteran, în care nimeni nu avea acces decât cu cel mai înalt certificat de securitate.
Există o versiune nescrisă a acestei povești, o versiune pe care o cunosc puțini și care a fost dezvăluită, doar câtorva apropiați al generalului Salvatore Marcelletti. Marcelletti a fost, un general al Aeronauticii care în anii ‘70, a văzut în zbor obiecte neidentificate și le-a raportat fără teamă și a fost întotdeauna un convins susținător al existenței altor vieți, forme de viață inteligente în cosmos. Și a fost de asemenea, parte din comitetul directiv al Centrului Ufologic Național, pentru diverși ani.
În 1995, Robert Dean a fost invitat ca vorbitor la Roma pentru o conferință, acolo, a avut ocazia să vorbească cu Roberto Pinotti, Maurizio Baiata…
Maurizio Baiata: Pentru a fi mai precis, când el a primit de la generalul Lemnitzer, dosarul, care ar fi trebuit să adune toate mărturiile relevante, prezența, între ghilimele, alienă sau extraterestră… începând din primii ani ‘60, până în 1965, când acest raport a fost definit ca „ASSESSMENT”, deci „EVALUAREA” situației și era un dosar destul, destul de mare, cred că în jur de 200-300 de pagini dactilografiate.
El a făcut, adică sarcina lui a fost aceea, de a face 5 copii și să le distribuie la 5 șefi ai diferitelor state, state majore ale forțelor NATO, legate de Statele Unite, inclusiv Italia.
Reporter: Și astfel, când într-o zi v-ați întâlnit după o conferință, tu, Dean și alte persoane, printre care și generalul Marcelletti…
Maurizio Baiata: Nu, nu.
Reporter: …nu a fost generalul Marcelletti?
Maurizio Baiata: Nu, eram Fredini, eu și Pinotti.
Reporter: Cum a decurs povestea?
Maurizio Baiata: A decurs, că l-am pus să bea…
Reporter: …lui Dean?
Maurizio Baiata: ...da, da, lui Dean, puțin...
Reporter: Ok.
Maurizio Baiata: …puțin, era un om de lume, era un um de toate…
Reporter: Ei, iată… și deci, l-ai întrebat?
Maurizio Baiata: Și așadar, la al doilea și al treilea pahar i-am spus: „…ascultă puțin, dar acest document, ce s-a întâmplat cu el?” Și el a spus: „noi…, m-am ocupat direct eu, să-l trimit mai departe (nu știu dacă înmânat, sau pură trimitere, pentru că aici există un discurs, care apoi în 3 secunde, aș vrea să-l punctualizez), să-l înmânez, generalului Giulio Cesare Graziani, Statul Major al Aeronauticii Italiene.”
Reporter:
Giulio Cesare Graziani, era un erou de război foarte decorat, pilot medaliat de argint pentru valoare militară și pentru pentru acțiunile sale de curaj extrem. După război, a făcut o carieră optimă devenind general, ajungând în februarie din 1961, pentru a prelua comanda celei de-a 36 Brigăzii Aeriene de Interdicție Strategică a Gioia del Colle, echipată cu rachete Jupiter, înarmate cu focoase nucleare de hidrogen.
Era așadar, o persoană în care armata americană repunea o încredere totală.
Reporter: Ok și atunci în acel punct?…
Maurizio Baiata: L-am întrebat pe Marcelletti, pe generalul Marcelletti, care era unul dintre exponenții de importanță majoră din vârful conului…
Reporter: …Care era așadar…
Maurizio Baiata: Scuză-mă…
Reporter: …un general al Aeronauticii italiene …
Maurizio Baiata: General, da, al Aeronauticii italiene, care este unul dintre puținii, poate unicul militar italian care s-a expus.
Reporter: Pentru că avusese o observare…
Maurizio Baiata: Dar nu în această poveste aici…el nu s-a expus, despre această poveste.
Reporter: Nu, în aceasta, nu. Amintim că generalul Marcelletti a murit acum câțiva ani...
Maurizio Baiata: Da.
Reporter: … și totuși, v-a spus această poveste, adică voi i-ați spus: „Uite, că Robert ne-a spus că referentul său, când lucra la NATO, referentul privind gestionarea OZN-urilor, era generalul Graziani.”
Maurizio Baiata: Da…
Reporter: Și el ce v-a spus?
Maurizio Baiata: A spus: „Este evident.”
Reporter: Dar el îl cunoștea?
Maurizio Baiata: Foarte bine, erau prieteni, buni prieteni.
Auzind acest nume, generalul Marcelletti a tresărit din scaun, spuse: „Dar eu îl cunosc bine pe Graziani, este un prieten, îl cunosc de mulți ani, ne vedem mereu la Clubul Ofițerilor al Aeronauticii și merg des la el acasă, sunt al casei, îl cunosc bine, deci poate, dacă tot sunt acolo, mâine mă duc să-l întâlnesc și îl întreb, dacă știe într-adevăr ceva, referitor de acest document TOP-SECRET de care vorbește Robert Dean: The ASSESSMENT!”
Maurizio Baiata: Marcelletti s-a dus să vorbească cu generalul Graziani, dar a fost o scenă, cum să spun, de o ciudățenie unică, în sensul că erau prieteni, se vedeau de obicei, erau prieteni de familie de asemenea, eh, își audiase această întâlnire, s-a dus la casa lui Graziani, a sunat la ușă, a venit să deschidă soția și l-a condus în biroul soțului și după două sau trei secunde el a spus: „Ascultă, așa, așa, așa, dar știi ceva de „ASSESSMENT”?
Graziani l-a privit și i-a spus: „…să fie clar, că tu acest lucru nu m-ai întrebat niciodată, să mă mai întrebi niciodată, te conduc la ușă.”
Reporter: Și apoi, de la acel moment?
Maurizio Baiata: Nu au mai vorbit niciodată.
Reporter: ...până la urmă, mă rog...
Maurizio Baiata: Graziani a decedat, iar apoi și Marcelletti.
Reporter: Deci, practic, s-a așternut vălul tăcerii totale.
Maurizio Baiata: ...absolut!
Reporter: Deci o prietenie...
Maurizio Baiata: S-a terminat!
Reporter: O prietenie, mă rog…
Maurizio Baiata: Da, da, Marcelletti era foarte îndurerat de asta, din când în când ne întorceam la această discuție și nu era nimic de făcut, fusese mult mai puternic decât el.
Reporter: Deci, evident Graziani știa…
Maurizio Baiata: ...ei bine, avea câteva stele în plus, eh!
Reporter: Eh, știa foarte bine despre ce era vorba?
Maurizio Baiata: Absolut!
Reporter:
Și aceasta este povestea pe care a relatat-o Generalul Marcelletti când i-a povestit-o lui Maurizio Baiata și celorlalți colegi ai săi.
Robert Dean:
Adevărul, este pur și simplu acesta: Noi nu suntem singuri, nu am fost niciodată singuri. Noi suntem aparent o parte, dintr-un univers infinit, plin de viață inteligentă…
Reporter:
Cu siguranță, până în ziua de azi, mărturia lui Robert Dean are o valoare absolută.
Lucrurile pe care ni le-a povestit, documentele pe care le-a văzut, au aruncat o nouă lumină și ne permit să înțelegem mai bine interacțiunea dintre ființele umane și civilizațiile extraterestre care ne vizitează și ne fac să înțelegem și mult mai profund, pânza machiavelică de dezinformare și mușamalizare pe care guvernele o pun în aplicare pentru a menține opinia publică în întuneric, despre orice…
***
*Sursa:
PABLO AYO FRONTIERE
„La Valutazione della NATO sugli UFO - L'ultima testimonianza di Robert Dean”
Videoclip subtitrat în română: https://youtu.be/0uOll2C-6hA
______________________________
*Traduceri Ecouri Cosmice: E.E.
